Petrolul, inteligența artificială și aurul: luptă în trei pe piețele financiare
Escaladarea conflictului din Golf între SUA și Iran a resuscitat temerile legate de aprovizionarea globală cu petrol, ceea ce a condus la o creștere semnificativă a prețurilor acestuia. Această situație a readus în atenție riscurile inflaționiste și a amplificat posibilitatea unor noi majorări ale ratelor dobânzilor din partea băncilor centrale. În acest context, investitorii se confruntă cu provocarea de a naviga între tensiunile geopolitice și costurile în creștere ale energiei, pe de o parte, și reevaluarea percepției asupra narațiunilor tehnologice fundamentate pe inteligența artificială (AI), pe de altă parte. Totodată, prețurile ridicate ale petrolului ar putea limita capacitatea Rezervei Federale de a acționa, supunând acțiunile din sectorul „de creștere” unei presiuni considerabile.
Cel mai pesimist scenariu pentru piețe ar implica o continuare prelungită a tensiunilor geopolitice, menținerea prețurilor mari ale petrolului și rezultatele financiare dezamăgitoare din partea companiilor de tehnologie majore. În acest context, încrederea investitorilor va fi supusă unei verificări cruciale, deoarece marile companii, precum Alphabet și Tesla, urmează să publice rezultatele financiare în curând. Paradoxal, aurul, cunoscut în mod tradițional ca un refugiu în vremuri de incertitudine geopolitică, încearcă o recuperare timidă, dar rămâne cu o scădere de 7% față de începutul anului.
Până acum, piața aurului a fost influențată de o dinamică relativ simplă: achizițiile băncilor centrale și creșterea tensiunilor geopolitice au propulsat prețurile în sus. Recent, însă, această dinamică se modifică, cu datele de pe piață sugerând un peisaj mai complex care va modela viitoarele traiectorii ale aurului. În prezent, aurul a devenit mult mai receptiv la randamentele reale, răspunzând cu mai multă intensitate la modificările ratelor dobânzilor titlurilor de stat decât în trecut. Aceasta înseamnă că datele macroeconomice și anticipările privind deciziile Rezervei Federale au acum o influență mai mare asupra fluctuațiilor de prețuri.
Pe lângă aceste transformări, influența investitorilor financiari pe piața aurului continuă să crească, conform celui mai recent Raport global privind investitorii publici, realizat de grupul independent de cercetare OMFIF. În acest raport, se evidențiază că 30% dintre administratorii rezervelor băncilor centrale își propun să-și mărească alocările de aur în următorii unul-doi ani, iar 61% estimează că prețurile vor atinge între 5.000 și 6.000 de dolari pe uncie până la jumătatea anului 2027. Cu toate acestea, doar 28% dintre managerii chestionați consideră prețurile actuale ca o barieră în calea achizițiilor, determinarea cererii fiind din ce în ce mai influențată de riscurile geopolitice și de incertitudinea asociată sistemului monetar global.
În continuare, băncile centrale își păstrează un rol activ în achizițiile de aur, estimându-se că volumul acestora va atinge aproape 600 de tone în acest an, un nivel încă semnificativ istoric, deși ușor sub nivelurile anticipate anterior. De exemplu, Banca Populară a Chinei a anunțat achiziția a 15 tone de aur în iunie, cea mai mare achiziție lunară înregistrată din octombrie 2023, acumulând o creștere de 40 de tone a rezervelor oficiale în prima jumătate a acestui an, conform unui raport al World Gold Council.
Pe de altă parte, ETF-urile globale pe aur au experimentat ieșiri nete de aproximativ 128 de tone din februarie, echivalând cu 3% din totalul detinerilor, în timp ce cererea din alte sectoare a scăzut, consolidând astfel influența fluxurilor din ETF asupra direcției prețurilor pe termen scurt. În același timp, cea mai notabilă scădere a venită din cererea de retail pentru lingouri și monede de aur.
În prezent, concurența pentru capital a crescut, în special din partea sectorului tehnologic. Entuziasmul crescut pentru inteligența artificială și acțiunile cu creștere rapidă continuă să ia din atenția investitorilor de la activele mai defensive, precum aurul. Totuși, această dinamică ar putea suferi modificări dacă evaluările sectorului tehnologic devin supuse presiunii, ceea ce ar putea relaxa din nou capitalul către metalele prețioase, relansând o tendință ascendentă pe termen lung pentru aur.
Luând în considerare perspectivele ca prețurile actuale ale petrolului să mențină inflația la un nivel susținut și să oblige băncile centrale să păstreze ratele dobânzii la un nivel ridicat o perioadă mai lungă, investitorii sunt nevoiți să-și ajusteze portofoliile pentru a profita de oportunitățile imediate. Un sondaj recent realizat de eToro sugerează că 22% dintre investitorii individuali din lume doresc să aloce o parte din investițiile lor în acțiuni din sectoare în creștere, în timp ce același procent a optat pentru numerar sau economii pe termen scurt. În această ecuație, mărfurile, cum ar fi aurul sau petrolul, au fost indicate de 20% dintre respondenți, iar în România, investitorii individuali preferă în mod egal numerarul și criptoactivele (23%), urmate de mărfuri precum aurul sau petrolul (22%).
Piețele intră într-o nouă etapă, în care geopolitica, inflația și evaluările din sectorul tehnologic sunt profund interconectate, lăsând puțin loc pentru dezamăgiri legate de politicile economice sau rezultatele financiare. În această configurare, capitalul fie se va reorienta către active defensive, fie va miza și mai mult pe creștere, totul depinzând de cum se vor manifesta aceste forțe în lunile următoare.