Sindicatele din învățământ critică Legea salarizării promovată de Guvern
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” exprimă un protest ferm împotriva modului în care Guvernul a abordat educația prin proiectul Legii salarizării personalului didactic. Aceștia acuză că noul proiect contribuie la subfinanțarea educației și solicită Parlamentului să intervină pentru a corecta această gravă nedreptate.
O ofensă la adresa personalului didactic
Într-un comunicat dat publicității vineri, liderii sindicali subliniază că versiunea „îmbunătățită” a proiectului nu doar că ignoră angajamentele asumate de Guvern, dar aduce și o nouă ofensă asupra personalului din educație. Aceștia susțin că proiectul nu elimină inechitățile existente, ci, dimpotrivă, le amplifică, făcând profesia didactică mai puțin atractivă și contribuind la deteriorarea continuării sistemului educațional.
Discriminări salariale
Proiectul de salarizare contestat ignoră complet OUG nr. 57/2023, care stipula că salariul profesorului debutant ar trebui să fie indexat la salariul mediu brut pe economie. Sindicatele subliniază că actuala grilă salarială nu mai reflectă dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, iar raportul dintre salariul debutant și salariul maxim al unui profesor cu grad didactic I și vechime este sub nivelul necesar de 1,47:1, aceasta fiind o condiție esențială pentru o evoluție profesională corectă.
Încălcări ale angajamentelor asumate
De asemenea, se menționează că, conform acordurilor stabilite cu Banca Mondială și Ministerul Muncii, salariul maxim al unui profesor din învățământul preuniversitar ar trebui să fie echivalent cu salariul unui medic specialist. În prezent, Guvernul abandonând acest angajament, propune o grilă salarială care dezavantajează profesorii cu aproximativ 4.000 de lei.
Proiect de lege cu majorări simbolice
Comparativ cu versiunea anterioră a grilei de salarizare, sindicaliștii susțin că majorările oferite pentru profesorii debutanți și cei cu vechime de peste 25 de ani sunt pur simbolice, însumând doar 410 lei brut și respectiv 164 lei brut. Aceste sume sunt considerate de sindicate ca fiind necorespunzătoare pentru o profesie ce impune studii superioare și responsabilitate semnificativă.
Diminuarea indemnizațiilor?
Planul Guvernului include și o sumă fixă pentru activitatea de dirigenție, fiind considerată derizorie având în vedere complexitatea și responsabilitatea acestui rol în educație. În ceea ce privește alte drepturi specifice sistemului de învățământ, se observă o diminuare a indemnizațiilor pentru predarea în regim simultan sau pentru activități desfășurate în zone izolate.
O abordare iresponsabilă
Sindicatele califică această decizie ca fiind „profund iresponsabilă” și critcă atitudinea Guvernului de a trata educația ca un domeniu de tăiere a bugetelor, nu de investire. Ele solicită Parlamentului să respingă acest proiect de lege, apelând la conștientizarea rolului esențial al educației în dezvoltarea României.
Responsabilitatea politică a parlamentarilor
Federațiile anunță că parlamentarii care aleg să susțină acest proiect își asumă responsabilitatea politică și morală pentru accentuarea crizei din educație și pentru degradarea sistemului de învățământ. Educația, afirmă acestea, trebuie să fie recunoscută ca o investiție crucială în viitorul societății.