Şefa româncă de la Comisia Europeană susţine decarbonizarea Europei fără închiderea fabricilor
Roxana Mînzatu, vicepreşedintă executivă pentru drepturi sociale, competenţe, locuri de muncă de calitate şi pregătire, a anunţat că, vineri, Colegiul Comisarilor a adoptat revizuirea sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) pentru perioada 2031-2040. Într-un comunicat al Executivului comunitar, Mînzatu subliniază importanţa de a stabili obiective climatice ambiţioase, însoţite de investiţii în industria europeană, cu scopul de a proteja locurile de muncă. Potrivit afirmaţiilor sale, o mare parte din veniturile generate de ETS trebuie redirecţionate către sectoarele care suportă costurile tranziţiei către o economie mai verde, asigurându-le banii necesari pentru modernizare.
România, alături de alte zece state membre, beneficiază de Fondul European pentru Modernizare, care, din 2021 până în prezent, a contribuit cu miliarde de euro pentru ţară. Banii din acest fond vor finanţa diverse domenii, inclusiv sprijinul pentru gospodăriile vulnerabile, recalificarea lucrătorilor şi crearea de locuri de muncă în regiunile dependente de industriile cu emisii ridicate, şi dezvoltarea energiei regenerabile. Mînzatu a adăugat că fondurile vor fi destinate și reducerii consumului de energie în industrie, transport şi clădiri, electrificării industriei, transportului şi sistemelor de încălzire, precum şi modernizării reţelelor electrice.
Conform oficialului, sprijinul financiar poate avea diverse forme, adaptate nevoilor familiilor. De exemplu, pentru o familie cu venituri mici, acesta ar putea însemna bani pentru izolarea locuinţei sau înlocuirea unor echipamente vechi cu sisteme mai eficiente de încălzire, cum ar fi panouri solare sau conectarea la un sistem de termoficare modern. Mînzatu a subliniat că sprijinul european trebuie să genereze investiţii şi locuri de muncă în Europa, pentru europeni.
Companiile care investesc în decarbonizarea activităţilor din Uniunea Europeană vor putea continua să primească certificate gratuite. În schimb, dacă acestea aleg să îşi închidă sau să îşi mută producţia în afara Europei, vor fi obligate să returneze tot sprijinul financiar primit. Noua strategie include instrumente precum Banca Industrială de Decarbonizare şi un Mecanism de Stimulare a Investiţiilor, menite să asiste companiile în extinderea şi implementarea tehnologiilor curate, cu o alocare specială pentru cele 11 state membre cu venituri mai reduse.
Mînzatu a subliniat că pentru România, această revizuire ar trebui să se traducă în investiţii în energie şi industrie, crearea de fabrici competitive, precum şi un sprijin real pentru lucrătorii şi comunităţile afectate de tranziţia ecologică. Tranziţia verde trebuie realizată prin colaborare, nu în detrimentul industriei sau al oamenilor. Comisia Europeană a prezentat de asemenea un plan de acţiune privind electrificarea, având drept scop transformarea Europei în primul continent alimentat cu energie electrică, concomitent cu dezvoltarea unei pieţe a carbonului mai robustă, care să sprijine industria Uniunii Europene în direcţia unei economii curate.