UE sancționează rețeaua socială rusă VK și mai multe alte companii de IT pentru supraveghere represivă
Uniunea Europeană a impus luni sancțiuni semnificative împotriva a patru persoane și cinci entități considerate responsabile pentru grave încălcări ale drepturilor omului în Rusia. Printre entitățile sancționate se numără VK Company (VKontakte), recunoscută ca cea mai mare rețea socială din țară. Acest pachet de sancțiuni vizează utilizarea noilor tehnologii pentru a restricționa libertatea de exprimare, accesul la informații și libertatea de asociere, conform agenției EFE, care a fost reluată de Agerpres.
În rândul sancționaților se află nu doar VK Company, ci și filiala sa, Communication Platform, responsabilă pentru aplicația Max App. Aceasta a fost sub supravegherea Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) și este preinstalată pe toate telefoanele mobile comercializate în Rusia, având funcții de monitorizare a utilizatorilor care își exprimă opinii critice față de războiul din Ucraina.
De asemenea, au fost sancționate și companiile Citadel, VAS Experts și Norsi-Trans, toate implicate în producerea și comercializarea tehnologiilor folosite în sistemul SORM, destinat monitorizării apelurilor, e-mailurilor, mesajelor și activităților pe rețelele sociale ale jurnaliștilor, opozanților și cetățenilor obișnuiți.
Odată cu aceste adăugiri, numărul total de persoane și entități sancționate în baza acestui regim, care este în vigoare din martie 2024 după moartea opozantului Aleksei Navalnîi, a crescut la 98. Sancțiunile au ca efect înghețarea activelor, interdicția de a furniza fonduri și restricții de intrare în Uniunea Europeană.
În aceeași zi, Uniunea Europeană a anunțat sancțiuni impotriva a nouă persoane și a patru entități, inclusiv ofițeri de informații de la GRU (serviciile de informații militare ruse), acuzați pentru contribuțiile lor la formarea unui „ecosistem cibernetic malign”. Acești pași vin în contextul unei colaborări între Uniunea Europeană și Ucraina, care a cerut Rusiei și Belarusului să returneze „imediat, în siguranță și necondiționat” toate persoanele civile ucrainene reținute arbitrar.
Într-o declarație comună, Bruxellesul și Kievul au condamnat „refuzul sistematic” din partea Rusiei de a confirma identitatea și locul de detenție al ucrainenilor reținuți sau dați dispăruți, solicitând intensificarea presiunilor asupra Moscovei pentru a-și respecta obligațiile legale. De asemenea, se cere ca Comitetul Internațional al Crucii Roșii să aibă acces la toate locurile unde sunt deținuți prizonierii de război și deținuții civili ucraineni, conform prevederilor Convențiilor de la Geneva.
Această declarație a fost emisă după o dezbatere dedicată reținerii civililor ucraineni pe teritoriul rus, o dezbatere la care au participat și reprezentanți ai societății civile, inclusiv laureata Premiului Nobel pentru Pace, Oleksandra Matviiciuk, și jurnalistul Maksim Butkevici, care a fost eliberat în cadrul unui schimb de prizonieri cu Rusia în octombrie 2024.
Conform informațiilor furnizate de UE și Ucraina, printre cei reținuți se află oficiali locali, jurnaliști, activiști, voluntari și lideri religioși care au fost subiecți ai unor procese judecătorești „cu motivație politică” și au îndurat condiții de detenție „inumane”. Ambele entități au reiterat necesitatea de a intensifica eforturile la nivelul Consiliului Europei pentru înființarea unui Tribunal Special dedicat crimei de agresiune împotriva Ucrainei și a unei Comisii Internaționale care să se ocupe de plângerile legate de Ucraina.