UPDATE: Curtea Supremă denunță presiuni
Guvernul a sesizat Curtea Constituțională (CCR) cu privire la un conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), în contextul restanțelor salariale datorate magistraților. Potrivit declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan, în discuțiile din cadrul ședinței de Guvern, a fost decisă această sesizare pentru a clarifica aspecte legate de gestionarea bugetului din domeniul Justiției, care implică aproape un miliard de euro.
Argumentele Guvernului
Premierul a explicat că instanța a început să intervină în problemele care țin de executiv și legislativ, depășindu-și competențele stabilite prin lege. Acesta a argumentat că atribuțiile de a gestiona și distribui fondurile publice revin exclusiv puterii executive și legislative, conform Legii 500/2002 privind finanțele publice. Înalta Curte, prin acțiunile sale recente, ar perturba echilibrul bugetar național, ceea ce reprezintă o ingerență în treburile executivului.
Detalii despre restanțe și penalități
În luna martie, ICCJ a solicitat Curții de Apel București să oblige Guvernul să achite suma de 4,8 miliarde lei, reprezentând restanțele salariale câștigate prin procese, dar și penalități asociate. Cifra stabilită de instanță include o penalitate de 1% pe zi, ceea ce s-ar traduce în aproximativ 48 de milioane de lei pe zi, echivalentul a aproape 9 milioane de euro, în plus față de eventualele amenzi aplicate Ministerului de Finanțe.
Posibile efecte asupra bugetului de stat
Conform premierului Bolojan, o decizie favorabilă Înaltei Curți ar putea afecta grav separarea puterilor în stat, determinând prejudicii mari bugetului de stat. De asemenea, această decizie ar putea crea un precedent periculos pentru toți ordonatorii de credite din țară, care ar putea solicita suplimentarea bugetelor proprii prin contencios administrativ, astfel subminând stabilitatea financiară.
Reacția ICCJ
În replică, Înalta Curte de Casație și Justiție a denunțat presiunile exercitate de Guvern, susținând că intervențiile publice ale premierului afectează independența justiției. ICCJ a subliniat că soluționarea litigiilor trebuie să se facă exclusiv în fața instanțelor, fără influențe externe. Aceasta a trecut în revistă aspectele de drept, menționând că orice declinări publice ale competențelor instanței contravin normelor constituționale și ar putea submina încrederea cetățenilor în justiție.
Concluzie
Conflictul între Guvern și ICCJ ridică întrebări importante despre limitele puterii judecătorești și ale celei executive, accentuând necesitatea de a respecta principiile fundamentale ale democrației și ale separației puterilor în stat. În contextul actual, este esențial ca soluționarea disputelor să nu fie influențată de decizii externe, ci să se bazeze pe întregul cadru legal.